|
3. Pentru a face cusaturi
libere cu masina, dintii masinii trebuie lasati in jos si
avem nevoie de o talpita "free motion sau darning foot"
- cunoscuta la noi ca piciorus pentru stopat.
Daca nu puteti lasa dintii
masinii in jos, acoperiti-i cu o bucata subtire de plastic,
pe care o lipiti.
Ce are special aceasta talpita
?
Urmareste miscarea acului: cand acul se ridica, se ridica
si talpita, astfel ca neavand presiune pe quilt, acesta
poate fi deplasat. Cand acul coboara, talpita se lasa in
jos.
Cum dintii sunt lasati in jos, nici acestia nu opun rezistenta
materialului, astfel ca suntem capabili sa miscam fara nici
o greutate quiltul in toate directiile: de sus in jos si
de jos in sus, de la stanga la dreapta sau invers, sau pe
diagonala.
Pentru cineva obisnuit doar cu miscarea clasica a materialului
la cusut, e fascinant sa vezi asta pentru prima data.
Tehnica aceasta se poate face chiar si fara nici o talpita,
doar cu acul: depinde de masina dar si de priceperea celui
care o foloseste. Talpita insa serveste pentru securitate,
ne tine degetele la distanta fata de ac, atunci cand ne
lasam dusi de val si pe langa material, bagam si degetele
sub ac sa le coasem:)
 
dintii
sunt coborati talpita
pentru free motion
Ce ar trebui sa urmarim la o asemenea
talpita ?
- sa aiba deschizatura cat mai mica;
- cele transparente, desi sunt mai
putin rezistente decat cele metalice, ofera o mai buna
vizibilitate atunci cand avem de urmarit un model (desen);
- unele talpite sunt decupate in fata,
tot pentru o mai buna vizibilitate (desi mie mi se pare
mai greu sa urmaresti modelul cand trebuie sa cosi in
spate sau lateral ). Sunt anumite pozitii in care nu e
vizibilitate, si atunci se coase mai mult pe ghicite.
Alte reglaje la masina:
Nu va bateti capul cu reglatul pasului (lungimii) cusaturii.
Cum nu dintii misca materialul, ci noi, nu conteaza daca
pasul este stabilit la 1 sau 5. Lungimea cusaturii va fi
in functie de viteza masinii (de cat de tare apasati pe
pedala) si de viteza cu care miscati quiltul sub ac.
Ideal este sa aveti o cusatura uniforma, asta insa vine
cu timpul si practica. Pentru inceput concentrati-va sa
miscati cu usurinta quiltul.
Cu
ce se aseamana modul in care miscam quiltul sub ac ?
Inchipuiti-va ca desenati pe hartie cu un creion.
Daca nu ati putea misca creoinul (ar fi fix), cum ati
putea desena ? Ar trebui sa miscati hartia.
Exact in acest fel se misca si quiltul sub ac.
Poate credeti ca e greu ? E foarte usor, eu pe hartie
nu pot sa desenez mare lucru, dar desenele cu ac si
ata imi ies mult mai bine. |
 |
Nu invatati sa quiltuiti
pe un quilt adevarat (bun) !!
Realizati un sandwich din materiale ieftine, si faceti
practica pe el.
Chiar si dupa ce stapaniti bine free motion, pentru a regla
masina (tensiunea firelor) pentru fiecare quilt, faceti
un sandwich din dos si vatelina (identice cu cele folosite
in quilt), iar pentru fata, daca nu mai aveti materiale
identice cu cele folosite la quilt, alegeti unele asemanatoare
ca grosime (eu pun acelasi material ca cel de pe dos).
4. Reglarea tensiunii firelor,
astfel incat sa avem o cusatura de calitate
Mi-a dat cele mai multe batai de cap. Dar nu va speriati.
Se poate invata. Cu PRACTICA.
Masina mea pare mai sensibila la lucrul cu talpita pentru
free motion decat la cusutul obisnuit. De aceea, am observat
ca atat calitatea atei folosite, cat si a acului, influenteaza
calitatea cusaturii.
Dar la fel de mult conteaza si experienta.
La quilturile din bumbac, se quiltuieste cu ata din bumbac
(finetea 40/3). La noi se gaseste ata mai subtire.
In functie de grosimea atei, se alege acul.
Problema cea mai mare: ata de sus se rupe. Poate fi din
mai multe motive: tensiunea prea mare, ac prea mic.
De obicei eu lucrez cu ace de 90. Fiecare masina lucreaza
in stilul propriu, dar uzual, tensiunea firului de sus trebuie
slabita. Masina mea lucreaza cu tensiune 1 sau chiar mai
mica, si cu ata de dedesubt mai stransa decat normal.
Cum se incepe cusatura ?
Se aduce ata de dedesubt pe fata quiltului
|
Capetele atelor se tin strans cu degetul aratator de
la mana stanga (pentru a nu face bucle). Inceputul si
sfarsitul cusaturii se dubleaza pe 2-3 pasi.
|
Iata cum arata inceputul cusaturii
(e aproape invizibil).
Pentru a vedea cum reglajul tensiunii
firelor influenteaza calitatea cusaturii, am ales culori
diferite pentru ata de sus (rosu)si cea din bobina (galben).
Iata un exemplu de reglare proasta a tensiunii. Firul
rosu e prea slab (sau cel galben prea strans) .
Trebuie stransa ata rosie sau slabita ata galbena.
|
Iata cum arata cusatura dupa ce am remediat greseala
(am strans ata rosie).
|
Reglajele se fac din aproape in
aproape. Daca nu se remediaza prin stransul unei ate, se incearca
slabirea celeilalte. Teoria e foarte frumoasa, si usor de
inteles. Dar tot practica e baza.
NOTA
Pentru a nu fi vizibile pe cusatura puncte de culoare
diferita, smecheria e sa folosim ata de aceeasi culoare
si in ac si in bobina.
Nu uitati ! Cusatura trebuie sa arate la fel de bine
si pe fata si pe dos !
|
|
